Un document al Băncii Mondiale dezvăluie că 27 de țări solicită oficial acces la fonduri de criză, economiile lor fiind afectate de efectele în cascadă ale conflictului din Orientul Mijlociu. Această cerere reprezintă una dintre cele mai ample solicitări simultane de sprijin financiar de urgență din ultimii ani.
Amploarea solicitării
Documentul, obținut de GFDaily, arată că cele 27 de națiuni au activat prevederile pentru finanțare de criză din cadrul sistemului de împrumuturi al Băncii Mondiale. Aceste prevederi sunt destinate statelor membre care se confruntă cu șocuri economice severe și bruște, care depășesc controlul lor. Țările variază ca dimensiune și regiune, dar au un numitor comun: vulnerabilitatea economică, agravată puternic de război și de efectele sale asupra prețurilor energiei, rutelor comerciale și încrederii investitorilor.
Identitățile exacte ale țărilor nu au fost dezvăluite în document, dar amploarea solicitării sugerează o coaliție largă de națiuni cu venituri mici și medii, care depind de împrumuturile și granturile concesionale ale Băncii Mondiale. Setul de instrumente de răspuns la criză al Băncii include fonduri cu decontare rapidă, împrumuturi bazate pe politici și opțiuni de reducere a serviciului datoriei.
De ce conflictul este declanșatorul
Conflictul din Orientul Mijlociu, care s-a intensificat la sfârșitul anului trecut, a avut reverberații mult dincolo de zona imediată de război. Întreruperile lanțurilor de aprovizionare și creșterile prețurilor la petrol și gaze au lovit cel mai puternic economiile dependente de importuri. Veniturile din turism în țările învecinate s-au secat, de asemenea. Documentul Băncii Mondiale citează în mod explicit conflictul ca factor cheie în deteriorarea pozițiilor fiscale ale țărilor respective.
Pentru multe dintre aceste națiuni, criza se adaugă tensiunilor existente din perioada de redresare după pandemia COVID-19, inflației ridicate și poverii crescânde a datoriilor. Documentul notează că, fără sprijin extern, câteva dintre ele s-ar putea confrunta cu crize ale balanței de plăți sau ar putea intra în incapacitate de plată a datoriilor suverane în câteva luni.
Ce conține documentul Băncii Mondiale
Documentul face parte din materialele interne de informare ale Băncii pentru consiliul directorilor executivi. Acesta prezintă indicatorii economici care au calificat fiecare țară pentru prevederile de acces la criză. Acești indicatori includ scăderi bruște ale rezervelor de valută, deficituri bugetare în creștere și ieșiri bruște de capital.
Documentul analizează, de asemenea, poziția actuală de lichiditate a Băncii Mondiale și capacitatea acesteia de a face față creșterii cererii. Nu recomandă o sumă specifică în dolari pentru solicitările combinate, dar avertizează că resursele ferestrei de criză ale Băncii ar putea fi suprasolicitate dacă alte țări se alătură listei.
Fiecare dintre cele 27 de țări trebuie acum să depună o cerere oficială care să prezinte utilizarea propusă a fondurilor. Consiliul Băncii Mondiale va analiza apoi cererile în mod continuu. Aprobarea nu este automată; consiliul va evalua gravitatea crizei fiecărei țări, credibilitatea planurilor sale de reformă și disponibilitatea fondurilor.
Documentul nu stabilește un termen limită pentru deciziile consiliului. Dar pentru țările care au puțină valută străină, timpul este scurt. Unele au apelat deja separat la Fondul Monetar Internațional pentru finanțare de urgență. Fondurile de criză ale Băncii Mondiale ar putea oferi sprijin de punte în timp ce se negociază programe pe termen mai lung.
Banca nu a comentat public documentul. De obicei, evită să discute cererile individuale ale țărilor până când nu sunt primite cererile formale. Cele 27 de țări se confruntă acum cu un joc de așteptare — unul făcut mai urgent de un conflict care nu dă semne de atenuare.
