Un sondaj efectuat pe 1.260 de cercetători în științe sociale a relevat că 81% dintre aceștia folosesc instrumente de inteligență artificială în activitatea lor, dar doar 20% au adoptat agenți de codare — programe precum Claude Code care pot scrie și depana cod în mod autonom. Rezultatele indică faptul că, deși AI a devenit un instrument obișnuit în cercetarea socială, instrumentele specializate de codare se confruntă încă cu o curbă abruptă de adoptare.
Utilizarea generală a AI vs. agenții de codare
Sondajul, desfășurat în rândul cercetătorilor din domenii precum sociologia, psihologia și științele politice, a întrebat despre utilizarea diferitelor instrumente AI. Opt din zece au declarat că folosesc AI pentru sarcini precum revizuiri de literatură, analiză de date sau asistență la scriere. Însă când întrebările s-au îndreptat spre agenții de codare — instrumente care generează sau modifică cod pe baza unor sugestii în limbaj natural — proporția a scăzut la doar unul din cinci.
Agenții de codare diferă de asistenții AI de uz general. În timp ce un instrument precum ChatGPT poate ajuta la redactarea unui text sau la generarea de idei, un agent de codare este conceput să interpreteze instrucțiuni și să producă cod funcțional. Pentru cercetătorii sociali care lucrează cu date în limbaje precum R sau Python, astfel de instrumente ar putea reduce bariera în calea realizării de analize complexe. Cu toate acestea, sondajul sugerează că majoritatea cercetătorilor nu le-au integrat în fluxul lor de lucru.
Adoptare inegală în funcție de gen și stadiul carierei
Sondajul a evidențiat disparități puternice în ceea ce privește utilizatorii de agenți de codare. Bărbații au fost mai predispuși decât femeile să declare că îi folosesc, iar cercetătorii aflați la începutul carierei au adoptat instrumentele în proporții mai mari decât colegii lor mai seniori. Autorii sondajului nu au publicat procente exacte pentru aceste subgrupuri, dar au descris diferențele ca fiind „puternice.”
Aceste modele oglindesc tendințe mai largi în adoptarea tehnologiei, în care femeile și profesioniștii mai în vârstă sunt adesea în urmă. Descoperirile ridică îngrijorări că, dacă agenții de codare devin din ce în ce mai importanți în cercetare, inegalitățile existente s-ar putea adânci. Printre respondentele de sex feminin, rata de adoptare a fost semnificativ mai mică decât în rândul bărbaților. Și cercetătorii care au finalizat doctoratul cu mai mult de un deceniu în urmă au fost mai puțin predispuși să folosească instrumentele decât cei care au obținut recent doctoratele.
Ce lasă nedeclarata sondajul
Sondajul a măsurat utilizarea, dar nu a explorat de ce cercetătorii aleg să nu folosească agenții de codare. Motivele posibile ar putea include lipsa de conștientizare, instruirea insuficientă sau îngrijorările legate de fiabilitate. Datele nu permit concluzii cu privire la cauzele adoptării scăzute sau ale disparităților.
Ce este clar este că o mare majoritate a oamenilor de știință sociale sunt deja confortabili cu instrumentele AI. Următorul pas — a-i determina să adopte agenții de codare — pare a fi o provocare mai mare. Sondajul oferă o imagine de ansamblu a stadiului actual al domeniului, dar lasă deschisă întrebarea cum să se reducă decalajul.
