Irak și Siria au semnat un acord pentru reconstrucția conductei petroliere Kirkuk-Baniyas, un proiect care ar transporta până la 2 milioane de barili pe zi din câmpurile petroliere irakiene către un terminal mediteranean din Siria. Acordul este conceput pentru a oferi Bagdadului o rută alternativă de export care ocolește Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă care a fost mult timp un punct de strangulare pentru transporturile globale de petrol.
O rută în jurul unui punct strategic de strangulare
Strâmtoarea Hormuz, dintre Golful Persic și Golful Oman, gestionează aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Pentru Irak, care exportă cea mai mare parte a țițeiului său prin terminale din Golf, orice întrerupere acolo – din cauza tensiunilor regionale sau a conflictelor militare – poate tăia o sursă majoră de venituri. Conducta Kirkuk-Baniyas oferă o alternativă. Trimițând petrolul pe uscat către coasta Siriei, Irakul obține acces la rutele maritime mediteraneene, reducându-și expunerea la riscurile din Golf.
Reînvierea unui proiect de multă vreme inactiv
Conducta nu este o idee nouă. O versiune a rutei Kirkuk-Baniyas a funcționat în trecut, dar a fost închisă din cauza războiului și a sancțiunilor. Noul acord reînvie conceptul, deși cele două țări vor trebui să reconstruiască infrastructura care s-a deteriorat sau a fost avariată de-a lungul deceniilor. Acordul în sine este un semnal politic că ambele guverne sunt dispuse să coopereze în domeniul infrastructurii energetice, în ciuda instabilității generale din regiune.
Ce include acordul
Conform acordului semnat, conducta va fi proiectată să transporte 2 milioane de barili pe zi. Acest volum ar face-o una dintre cele mai mari conducte de țiței din Orientul Mijlociu. Acordul nu specifică un calendar pentru construcție sau o estimare a costurilor, dar astfel de proiecte durează de obicei ani de zile și necesită investiții de miliarde de dolari. Cele două guverne vor trebui să asigure finanțarea, probabil de la parteneri internaționali sau companii petroliere de stat.
Securitatea este o altă întrebare deschisă. Conducta ar traversa teritoriul Siriei, care a cunoscut ani de război civil și rămâne contestată în anumite părți. Provinciile nordice ale Irakului se confruntă, de asemenea, cu instabilitate periodică. Protejarea unei conducte de această dimensiune ar necesita un aranjament de securitate semnificativ, care ar putea implica multiple forțe armate sau contractori privați.
Impactul asupra piețelor petroliere
Dacă va fi finalizată, conducta ar putea muta o parte din comerțul global de petrol departe de Strâmtoarea Hormuz. Aceasta ar fi o dezvoltare pe termen lung, dar ar putea afecta traficul de tancuri, ratele de asigurare și calculele strategice atât ale producătorilor, cât și ale consumatorilor de petrol. Pentru Irak, conducta i-ar permite, de asemenea, să își crească capacitatea de export fără a se baza exclusiv pe terminalele din Golf.
Acordul vine în contextul în care Irakul încearcă să își sporească producția și veniturile din petrol. Țara este al doilea mare producător din OPEC, dar infrastructura sa de export a fost tensionată. Conducta Kirkuk-Baniyas ar oferi o ieșire directă pentru țițeiul din câmpurile Kirkuk, care au fost subutilizate în ultimii ani din cauza disputelor dintre guvernul federal și Guvernul Regional al Kurdistanului.
Următorul pas va fi ca Irak și Siria să treacă de la acord la inginerie detaliată și finanțare. Niciuna dintre țări nu a anunțat o dată țintă pentru începerea operațiunilor conductei.
