Banca Centrală Europeană a semnalat piețele de credit privat ca o amenințare tot mai mare pentru stabilitatea financiară, îndemnând autoritățile de reglementare să întărească supravegherea înainte ca un episod de tensiune să se răspândească în întregul sistem. Într-un avertisment emis în această săptămână, BCE a declarat că expansiunea rapidă a creditării în afara băncilor tradiționale — o mare parte din aceasta acordată unor debitori cu risc mai ridicat — are acum potențialul de a amplifica șocurile la nivelul întregii economii.
Ce este creditul privat — și de ce contează
Creditul privat se referă la împrumuturile acordate de creditori non-bancari, inclusiv administratori de active, fonduri speculative și firme de finanțare specializate. Spre deosebire de bănci, acești creditori nu acceptă depozite și nu sunt supuși acelorași norme de capital și lichiditate. În ultimul deceniu, sectorul s-a extins semnificativ pe măsură ce companiile au căutat finanțare în afara sistemului bancar reglementat. BCE afirmă acum că această creștere a creat o rețea de interconexiuni care ar putea transmite rapid dificultăți în cazul unei recesiuni.
Preocupările specifice ale BCE
Avertismentul băncii centrale se concentrează asupra a trei riscuri. În primul rând, multe fonduri de credit privat s-au împrumutat ele însele masiv pentru a acorda împrumuturi, creând un lanț de efect de levier care s-ar putea dezlănțui brusc dacă ratele de nerambursare cresc. În al doilea rând, piața este opacă — autoritățile de reglementare nu dispun de date consistente cu privire la cine datorează cui și cât. În al treilea rând, fondurile acordă adesea împrumuturi unor companii cu profiluri de credit slabe, ceea ce înseamnă că pierderile în timpul unei recesiuni ar putea fi abrupte. BCE susține că aceste vulnerabilități nu se limitează doar la sectorul creditului privat; ele s-ar putea propaga către băncile care oferă linii de credit de rezervă sau care sunt expuse acelorași debitori.
Ce fel de supraveghere dorește BCE
BCE nu a cerut o regulă specifică nouă, dar a declarat că autoritățile de supraveghere au nevoie de instrumente mai puternice. Dorește cerințe de raportare mai detaliate, astfel încât autoritățile să poată identifica acumularea de efect de levier în timp real. De asemenea, a sugerat ca fondurile cu efect de levier ridicat să fie obligate să dețină tampoane de capital mai mari — similare cu ceea ce trebuie să mențină băncile. Banca centrală a subliniat că a aștepta până la o criză pentru a acționa ar fi periculos. „Experiența crizelor financiare anterioare arată că vulnerabilitățile lăsate nerezolvate în colțuri mai puțin reglementate ale pieței pot amenința în cele din urmă întregul sistem”, a declarat BCE în comunicatul său.
Ce urmează
Avertismentul survine în timp ce factorii de decizie europeni dezbat răspunsul de reglementare adecvat. Comisia Europeană analizează deja sectorul financiar non-bancar în cadrul planului său mai amplu de uniune a piețelor de capital. Intervenția BCE conferă o nouă urgență acestei analize. Grupurile industriale vor probabil să se opună, susținând că mai multe norme ar putea sufoca o sursă valoroasă de creditare. Dar, deocamdată, banca centrală și-a făcut poziția clară: creditul privat a devenit prea mare pentru a fi ignorat, iar a aștepta să vedem ce se strică primul nu este o opțiune.
