Comisia Europeană a promis o poziție mai fermă în relațiile comerciale cu China, după ce deficitul comercial al blocului cu Beijing a crescut la 360 de miliarde de euro. Cifra, un record istoric, a intensificat presiunile asupra Bruxelles-ului pentru a proteja industriile europene de ceea ce oficialii descriu drept o relație comercială din ce în ce mai dezechilibrată.
Dimensiunea decalajului
Baza industrială vastă a Chinei și dominația tot mai mare în sectoare cheie precum vehicule electrice, panouri solare și baterii au adâncit dependența UE de importuri. Europa exportă mult mai puține bunuri și servicii către China decât cumpără, creând un decalaj care a crescut constant în ultimul deceniu. Deficitul de 360 de miliarde de euro nu este o creștere bruscă – dar amploarea acestuia este acum greu de ignorat pentru factorii de decizie politică.
Companiile europene s-au plâns de mult timp de accesul restricționat pe piața chineză, de transferurile forțate de tehnologie și de subvențiile de stat care oferă un avantaj concurenților chinezi. Cifra deficitului captează doar comerțul cu bunuri și servicii; nu include valoarea investițiilor sau a serviciilor digitale, unde dezechilibrele ar putea fi chiar mai mari.
Ce promite Comisia
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a declarat că va acționa mai dur pentru a aborda dezechilibrul. Aceasta include utilizarea mai agresivă a instrumentelor existente de apărare comercială și promovarea accesului reciproc pe piața Chinei. Promisiunea vine după ani de eforturi diplomatice care au avut rezultate limitate.
Oficialii de la Bruxelles au dezbătut dacă să impună taxe vamale asupra vehiculelor electrice chinezești, urmând o mișcare similară a Statelor Unite. Comisia a lansat, de asemenea, o anchetă antisubvenție împotriva producătorilor chinezi de panouri solare. Deși nu au fost anunțate măsuri specifice noi odată cu cifra deficitului, limbajul Comisiei semnalează o schimbare de ton – de la angajament la confruntare.
Pentru producătorii europeni, în special din industriile auto și a energiei regenerabile, deficitul comercial este mai mult decât o statistică. Acesta reflectă vânzări pierdute pe plan intern și extern. De exemplu, producătorii auto germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea mărcilor chinezești atât în China, cât și în Europa. Exportatorii francezi și italieni de bunuri de lux, dimpotrivă, beneficiază de vânzări puternice către consumatorii chinezi, dar aceste câștiguri sunt concentrate în câteva sectoare.
Îngrijorarea mai largă este că baza industrială a Europei s-ar putea eroda dacă decalajul comercial continuă să se lărgească. Producătorii de oțel, produse chimice și mașini au văzut cu toții cum ponderea lor pe piața Chinei s-a redus. Promisiunea Comisiei de acțiuni mai dure este menită să semnaleze că nu va permite creșterea necontrolată a dezechilibrului.
Dar UE depinde, de asemenea, de China ca sursă de minerale rare, baterii și alte componente esențiale pentru tranziția sa verde. Orice dispută comercială riscă să perturbe aceste lanțuri de aprovizionare. Bruxelles-ul va trebui să echilibreze dorința de a proteja industria europeană cu necesitatea de a menține fluxul de importuri esențiale.
Ce urmează nu este clar. Comisia nu a stabilit un calendar pentru noi măsuri. Se așteaptă ca Valdis Dombrovskis, comisarul pentru comerț, să ridice problema în viitoarele întâlniri cu oficialii chinezi. Statele membre ale blocului rămân divizate în ceea ce privește amploarea măsurilor – unele doresc tarife mai dure, altele se tem de represalii. Deficitul de 360 de miliarde de euro face dezbaterea mai greu de evitat.
